Lasă zilei scârba ei. Cartea Centenarului Românesc. Roman. Ediție jubiliară, într-un singur volum, revăzută și adăugită

Editura: eLiteratura
Există adevăruri care, oricât de dureroase ar fi, trebuie spuse și asumate cu orice preț. Iar dacă istoricii își mai caută o vreme cuvintele, scriitorii și le pot găsi mult mai repede. Pe de altă parte, credem că avertismentul pe care această carte îl dă la un moment dat prezentului, printr-un evident exerciţiu de imaginaţie, poate fi util chiar şi pentru o ţară ca a noastră, cu o democraţie bine consolidată, în care instituţiile Puterii – Parlament, Guvern, Justiţie, Preşedinţie – funcţionează în armonie și respect reciproc. De asemenea, ţinem să precizăm că toate faptele şi personajele istorice aduse în discuţie sunt strict autentice. Dar a încerca să te recunoşti sau să recunoşti pe altcineva în personajele de ficţiune este pur şi simplu o aventură, de care autorul se dezice în mod categoric. De aceea, îi sfătuim pe cei care nu-şi pot reprima acest păcătos obicei să se abţină de la lectura acestei cărţi. Şi, cu un minim efort, de la orice alte lecturi care ar putea să le strice buna dispoziţie. Şi încă ceva: dacă aveţi şi alte treburi urgente de făcut, nu vă grăbiţi să începeţi lectura acestui roman. De la primele pagini, creează dependenţă! / eLiteratura / Cu numele inspirat din Biblie (Evanghelia după Matei) şi scris din perspectiva celui mai acut prezent, romanul meu cel mai recent şi cel mai drag încearcă să dea seama asupra ultimului veac de istorie românească, prin povestirea, la persoana întâi, a unora dintre cele mai importante şi mai dramatice momente ale acestei perioade, aşa cum au fost ele trăite de cei doi eroi principali ai cărţii: Solomon Fridman, ajuns la o vârstă matusalemică, şi Pompilian Covaliu, cu patruzeci de ani mai tânăr (primul – fost şef al grupului de avocaţi al unui mare industriaş interbelic; al doilea – om de presă, mai întâi sub regimul comunist, apoi în anii de după revoluţie). Prin destinele acestor oameni şi ale multor altora, aduşi de cei doi în prim-⁠plan, într-⁠o amplă desfăşurare de fapte individuale şi de mari evenimente istorice, am încercat să realizez o panoramă a societăţii româneşti din ultimul veac, conectată permanent la marile evenimente ale lumii. Sunt avute în vedere cele două Războaie Mondiale, ca şi frământata perioadă interbelică, stalinizarea şi ceauşizarea României, ca şi ceea ce s-⁠a numit „Revoluţia din decembrie 1989” (prima revoluţie transmisă în direct în lumea întreagă, nu!?), dar, mai ales, urmările ei: iliescizarea, constantinescizarea, năstăsizarea şi, în sfârşit, băsescizarea ei. / Autorul/