Generalul. Nuvele și schițe

Editura: ePublishers
Scriitorul Dionisie Duma spune: Nu nostalgia efemeră este determinantă în prozele lui Irinel Giurgea Kornbaum, ci apartenenţa la un popor, la o naţiune, la gena unei obârşii multimilenare, a cărei limbă, cultură şi civilizaţie suntem demni şi obligaţi să le apărăm. Contactul cu Occidentul, când în 1970 autoarea este obligată să ia drumul exilului, cu lumea capitalistă, nu îi propune schimbări esenţiale existenţiale. Dimpo­trivă! Încărcătura cu vise a conştiinţei nu este decât o utopie. La Lyon, pentru că nu îi sunt recunoscute diplomele din ţară, este nevoită să-şi reia studiile de la zero, începând cu cele liceale, până la Facultatea de Medicină. Înstrăinarea a lăsat răni adânci în structura personalităţii scriitoarei de care vorbim. Adaptarea s-a făcut cu greu şi poate numai profesia care o transpunea în lumea infantilă a inocenţei i-au ameliorat stările de criză psihosomatică. Gândul la ţara ei, la frumuseţile naturale din zona Tecuciului şi a Nicoreştiului i-au menţinut trează aievea apartenenţa la acestea. S-a întors acasă nu să plângă cu lacrimi amare, ci cu elanuri nebănuite, cu planuri şi proiecte pentru binele oamenilor. Am înţeles-o într-o după amiază de vară petrecută la poalele domoale ale dealurilor ce înconjoară Piscu-Corbului, Satul ei natal, Raiul ei, Raiul ei adevărat de pe acest pământ românesc. Cartea de proză scurtă (aşa o numesc eu) este indiscutabil o mărturie care rămâne, se citeşte cu interes, oferă o lectură captivantă, cuceritoare. O reco­mand cu căldură şi ţin să-i mulţumesc autoarei că a izbutit, ca în două seri de început de martie 2016, să-⁠mi răscolească sufletul cu multiple furtuni metafizice.