Treptele tăcerii. Poezie și pictură

Editura: WWW.CORESI.NET
Poezia sa „joacă” la marginea dintre senzaţii şi raţionamente și se impune prin enunțuri și plasticități, nu prin muzicalitate, nici chiar când citează instrumente și game. Mizele ei trebuie căutate în adevărurile și semnificațiile morale pe care reușește să le transmită, în noutățile pe care le adaugă referitor la viața interioară a artistei plastice, în rolul psihic compensator. Pe lângă calitățile estetice (amplificate prin alternanța versurilor cu „minipicturile”), „Treptele tăcerii” atestă curajul intelectual de a depăși reticențele ce țin de expunerea într-o ipostază ce poate frapa (mai ales la vârsta actuală) și de mânuirea uneltelor altei bresle. Însă, reușind, Letiţia Oprişan câștigă un plus de respect și de aplauze. Unde mai punem că, pentru ea, scrisul e o bucurie!... /Constantin Călin/