Poezii în nisip. (Mozaic din cioburi.) Poeme

Editura: ePublishers
O cosmogonie a eforturilor omeneşti de a-şi depăşi rămânerea la volum zero, de trecere în sentiment. Fluvii de gânduri colorate, poleială de aur pe atingerea clipei… Aici nu mai e vorba de autoare, ci de o prizonieră, de nevoia de a fi în lume, nu în banalul inchizitorial al iluziilor. Clipa e trăită cu puterea omului care luptă nu pentru împlinirea unui vis, ci pentru visul însuşi. Ea poate să-şi vadă viitorul: va ataca ţărmul, îl va atinge cu dorinţa ei, tulburând paşnica trecere prin timp. Un om – un destin – o idee de schimbare prin iubire… /Ionel Muscalu/