Lumea Valentinei. Versuri

Editura: WWW.CORESI.NET
Pe Valentina am cunoscut-o în vis cu doi ani înainte să o am, citeam și scriam împreună, arăta ca acum. Bebele Valentina a venit pe lume într-o noapte de 17 septembrie 2010. Am cunoscut-o în urmă­toarea dimineață; afară burnița, spitalul era trist. Plângea. I-am atins mânuța; și-a îndreptat privirea spre locul în care mă aflam și a tăcut. Nu am avut timp vreo clipă să cad pradă tristeții. Valentina se trezea în orice dimineață zâmbind. După câteva zile, a început să gângu­rească, să mă strige cu diverse sunete. La doar cinci luni a spus „mama”, la șapte luni deja rostea numeroase cuvinte și mergea în picioare. Imediat după un anișor număra până la 10 și tare bucuros suna „gece”. La trei ani dorea să învețe să-și scrie numele și deodată a început să „inventeze”, cum spune ea, versuri. Acestea trebuie să aibă rimă și logică, mai zice ea. Când se confruntă cu o situație nouă, Valentina găsește în sine forța de a influența această situație în favoarea sa. Este o învingă­toare! Cum spune ea: „Eu nu sunt prințesă; sunt regină: reginele conduc; prințesele depind.” Roxana Neagu Zeldea